Rolul regiunilor in dezvoltarea turismului

In articolul legat de impartirea pe regiuni am propus o reimpartire administrativa de la 40 la 8 diviziuni, adica de la judete la regiuni. Am mentionat acolo in treacat si avantajele manageriale pe care le implica regionalizarea. Printre ele, dezvoltarea turismului as vrea sa il detaliez putin.

1. Brandul actual al Romaniei. Dezavantajele lui.

2. Fiecare regiune poate avea un brand propriu, o politica proprie in materie de turism. Oportunitati sau Ce poate exploata fiecare regiune in parte in interes propriu.

3. Cazuri si exemple din Europa.

———————-

1. Anul 2010 a adus un nou scandal la nivelul conducerii Romaniei. A fost vorba de scandalul Frunzei, simbolul promovat de tov. Udrea si de Presedintele Basescu la Shanghai, in China. Nu doar frunza in sine, copiata sau nu, dar intregul slogan al Romaniei: “Romania, tara vegetatiei” mi s-a parut gresit in mod structural. Pana la urma, dupa ce m-am gandit, am realizat ca Romania nu POATE avea un brand turistic unitar, ca tara. E foarte greu sa faci un brand care sa cuprinda TOATE elementele geografice si culturale, pe scurt, toate atuurile turistice ale tarii noastre. Dobrogea are iesirea la mare, si Litoralul. Transilvania are muntii, cetatile sasesti. Moldova are manastirile lui Stefan cel Mare. Nu poti sa vii cu un brand care sa unifice si muntele, si marea, si arhitectura medievala. Ar trebui cate un brand pentru fiecare din cele 3. Daca la asta mai adaugam si Delta Dunarii, si potentialul balneo-climateric, iese o salata din care e imposibil sa mai scoata cineva ceva unitar. Biata frunza a doamnei Udrea nu are nici o sansa, si va sfarsi luata de vant si dusa in cele patru zari, lasand-o pe doamna ministru fara acoperire dpdv turistic.

2. Din cele 8 regiuni, fiecare poate avea un brand major sau cel mult doua, mult mai usor de gestionat.

a) Dobrogea: Litoralul si, aflat in relatie cu acesta, trecutul arheologic Roman si Bizantin al regiunii (Adamclisi si alte ruine precum Histria, in cadrul unor circuite legate cu croaziere pe Dunare). Tot aici mai gasim Delta Dunarii cu potentialul specific si regiunile viticole Murfatlar.

b) Regiunea Moldova: arhitectura specifica, adica manastirile lui Stefan. S-ar mai adauga peisajele frumoase ale Muntilor Bucovinei sau Ceahlau.

c) Regiunea Sud ar merge pe mana Statiunilor montane de pe Valea Prahovei, plus promovarea Dunarii ca traseu de croaziere, pentru a revitaliza aceasta zona oarecum dezolanta.

d) Bucuresti are potential in domeniul istoric-arhitectural. De mentionat ca municipiul nostru a facut masi mari in acest sens, prin reamenajarea cu bun-simt a zonei Lipscani din Centrul Vechi. Poate aici un alt brand ar putea fi cel de oras cosmopolit in sine, gen “micul Paris” legat poate si cu o viata de noapte moderata.

e) Zona centrala, Transilvania: Arhitectura Saseasca, lantul de orase germane Sibiu-Brasov. De asemenea aici se afla peisajul Alpilor Transilvaniei, care din pacate nu detin o partie de ski moderna si aflata la o altitudine inalta. O conducere bine intentionata ar putea investi in acest sens.

f) Zona de Nord-Vest: Arhitectura veche Habsburgica. Ar fi pacat sa nu se promoveze macar in treacat brandul Dracula, a carui localizare ar fi in zona Vatra Dornei. Aici exista ape minerale celebre.

g) Zona de Vest: Timisoara, arhitectura veche, poate muzee industriale la Resita. In zonele industriale din Centrul Europei se practica transformarea unor fabrici cu valoare arhitecturala in muzee sau chiar alte functii mai moderne, pentru a le pastra ca patrimoniu si pentru turism.

h) Oltenia are zone de munte frumoase la Nord-Vest, monumentele lui Brancusi in zona Tg. Jiu si Dunarea la Sud. Si aici exista arhitectura de valoare, sub forma a numeroase manastiri.

Fiecare regiune are alt specific, desi exista legaturi intre ele, oarecum. Insa in orice caz nu cred ca e posibil sa “prinzi”, sa incorporezi toate valorile specifice intr-un singur cuvant. Si mai mult, a incerca sa faci un singur brand va exclude regiuni intregi si va uita categorii importante de turism.

3. Exemple.

In Germania, fiecare Land (tara) are propriul brand turistic.

Advertisements
Posted in Uncategorized | 1 Comment

Regionalizare

A devenit necesara o noua impartire administrativa a Romaniei.

1. Impartirea actuala. Minusuri.

2. Ce avantaje ar rezulta prin regionalizare.

3. Cate regiuni ar fi necesare?

———————————

1. Minusuri ale impartirii actuale:

a) Actuala impartire este facuta de Ceausescu, din ratiuni totalitare de control si birocratie. Judetele sunt prea mici pentru a se putea face niste strategii de dezvoltare armonioasa. Nu se poate face altceva decat o intretinere sumara a drumurilor judetene. Pe langa asta, conducerea judetelor e netransparenta, numeroasa si greoaie. Practic un consiliu anonim care se instaleaza si face ce vrea fara sa vada nimeni.

b) In viata reala a aparut o nevoie de reimpartire administrativa in regiuni, manifestata in primul rand de ardeleni, care se simt frustrati. Banii lor se duc pe subventiile directionate spre regiunile sarace moldovenesti in special. Ardealul contine numeroase resurse, atat minerale cat si turistice, plus ca are o identitate proprie destul de bine conturata (prezenta minoritatilor si a arhitecturii istorice urbane). Unii spun ca ardelenii sunt mai civilizati si ceva mai putin corupti.

Trebuie spus ca exista o propunere de impartire in 8 regiuni, facuta chiar de organismele europene. Se pot vedea aici, preferiabila versiunea in engleza:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_de_dezvoltare_ale_Rom%C3%A2niei

2. Avantajele reimpartirii in 7-8 regiuni:

a) Regiunile mai mari de tip “land” ar putea fi managerizate mai eficient, cu viziune spre dezvoltarea regionala. Regiunea ar avea buget propriu, si o conducere de tip “guvern” care ar directiona fondurile in mod mai transparent decat actualele “consilii judetene”. Se pot asuma astfel proiecte de infrastructura pe dimensiuni mai ample si deci mai eficiente.

b) Conducerea ar fi mai transparenta deoarece fiecare regiune ar avea un manager ales prin vot popular. Un exemplu ar fi Gerhard Schroeder care a fost intai guvernator de succes al Bavariei o perioada de timp inainte de a deveni cancelar. Fiind un post public, va exista o presiune electorala benefica, spre deosebire de situatia actuala in care conducerea judeteana face numai ce vrea, fiind cvasi-necunoscuta si colectiva. Nu isi asuma nimic si nu face nimic.

c) O conducere alesa prin vot direct, de un numar mare de oameni ar duce la o scadere a influentei baronilor locali. Baronii locali par a infuenta un numar limitat de oameni, de exemplu Vanghelie si Mazare au “in subordine” un numar de cca 500 de mii de oameni. Daca Romania ar avea 7 regiuni, ar rezulta regiuni de cca 2-3 mil. locuitori, greu de controlat de un clan.

d) alt avantaj ar fi ca regiunile sa aiba buget propriu astfel incat sa scada gradul extrem de centralizare in care se afla Romania.

e) Turismul ar fi gestionat la nivelul fiecarei regiuni in parte, cu specificul propriu.

3. Ar fi necesare cca 7 regiuni:

Muntenia, Oltenia, Ardeal, Crisana, Banat, Moldova, Dobrogea (care sa includa Galatiul si Braila pentru echilbru numeric). Ar fi necesar sa se faca o echilibrare fina a regiunilor, astfel incat sa nu iasa dezechilobre. Ideea ar fi ca fiecare regiune sa aiba cca 2-3 mil. locuitori si un numar de cca 5-6 municipii. Ce ar rezulta ar fi 7-8 landuri functionale, aflate sub controlul direct al electoratului.



Posted in Uncategorized | 1 Comment